Designers Galliano, Hot Couture Galliano, Hot Couture

Conform unor dictionare mai mult sau mai putin subiective, “John Galliano = creator britanic care a cunoscut adevaratul success pe malul stang al Senei”. Conform dictionarului meu, Galliano este in clipa de fata al doilea mare artist al modei mondiale.

A vorbi despre Galliano este destul de greu, mai ales ca el insusi evita orice subiect legat de viata lui personala. Vreti sa ma cunoasteti? Allez au show! Acolo sunt eu, adevaratul Galliano. John? Dificil de descris. “Hainele pe care el le creeaza cred ca spun totul”, puncta si Isabella Blow, mama designerilor britanici si de aiurea. “Doar privind o rochie Galliano poti ghici cum este John cu adevarat”, conchidea si o apropiata a creatorului. Orice lucru care poarta semnatura misteriosului englez poate insemna, in acelasi timp, opulenta, lux, excentricitate, istorie, cultura, mitologie, curaj si perfectiune, sinceritate, demnta si dragoste. Se pare ca o parte din aceste caracteristici au fost evidente inca de la show-ul creat pentru diploma de absolvire a reputatului colegiu Saint Martin School of Fashion din Londra. A fost primul lui spectacol, asa cum il visa inca de pe vremea cand, copil fiind, imbraca papusile vecinelor cu rochii de hartie.

O prima colectie si o prima provocare – sau cel putin asa a fost perceputa ea de catre profesorii si spectatorii din acea seara. Sursa de inspiratie – viata cersetorilor englezi – nu parea destul de ofertanta, iar toata lumea era de acord ca Galliano ar fi trebuit sa se indrepte catre destructivism. Dar, cum a facut si va face toata viata, Galliano a mers in directie opusa. “Atitudinea conteaza si nu haina”, declara el in micul caiet-program al colectiei. Se pare ca, intr-adevar, atitudinea a contat, iar celebra firma Brown’s a cumparat integral colectia. Si francezii l-au indragit de indata, numindu-l “noul Vivienne Westwood”. Bien sûr, un “Westwood” masculin. Si, chiar daca la prima vedere afirmatia suna a ofensa, ea il descria cel mai bine pe tanarul Galliano.

In peisajul destul de sarac al modei britanice a anilor ’80, singura oaza de creativitate si de nebunie era Westwood. Iar stilul ei, extrem de teatral, l-a influentat mult pe designer. “Teatrul? il ador!” E vorba de teatrul britanic, cu montari fastuoase, cu zeci de figuranti, cu costume fanteziste, ciudate, dar pline de viata. Nu suna ca descrierea unui show Galliano? “Teatrul este prima si ultima mea sursa de inspiratie”, declara el unui fashion editor stupefiat de look-ul afisat de catre britanic. Galliano este un amestec bizar de contradictii. “Cred ca acesta este de fapt secretul succesului meu. Nu trebuie uitat nici curajul. Trebuie sa ai curaj, altfel nu o sa poti niciodata inainta. Curaj si noroc.” Iar Galliano sta destul de bine si la acest din urma capitol.

Dupa doar cateva sezoane petrecute la Givenchy, el a fost concediat fara drept de replica: “creatiile tale nu sunt destul de vandabile”, i s-a reprosat de catre echipa de manageri a celebrei marci si asta de parca ceea ce a desenat McQueen pentru Givenchy au fost doar T-shirt-uri si pantaloni scurti. Acesta a fost ghinionul. Norocul a venit sub forma unui contract cu Dior care, cu ocazia aniversarii a 50 de ani de la crearea celebrei colectii care a lansat revolutionarul „new look” si-a facut un cadou consistent, constand tocmai in una bucata designer pe nume John Galliano. Timorat la inceput, mai ales dupa dusul rece oferit cu gratie de catre concurenta, Galliano isi va rata debutul. “Nimic spectaculos pana aici”, s-au grabit sa afirme cioclii modei. Dar surpriza avea sa vina cu colectia construita pe ideea “Pocahontas viziteaza Parisul cu Orient Express-ul”. Ea da nastere unei noi expresii in moda: “haina atemporala”, haina universal valabila care poate fi purtata in orice epoca istorica. Nu e vorba de un model copiat dintr-un muzeu, ci de o rochie moderna, realizata din nasturi, ace de siguranta, cuie, pioneze sau orice

John Galliano - Dior Show

altceva in loc de material textile. In viziunea designerului, Pocahontas, delicatul personaj desenat inclusiv de Disney, devine o vampa fatala. Adica mai mult chiar decat o vampa si mult mai mult decat “une femme fatale”. Vampa fatala Galliano este doar una din marea galerie de dive si divute pe care le plimba pe podiumurile negre de prezentare ale Parisului. De la Cleopatra la Betty Boop, toate au trecut prin atelierul designerului. Inclinatia catre acest tip de femeie nu si-o poate explica nici el. Un simplu “asa imi place” inlocuieste orice alt posibil raspuns.

Nu pot sa fac tot timpul acelasi lucru. Ca orice om, ma mai plictisesc si eu.” Un plictis activ: citit, calatorit, desenat. ”Nu pot sa stau intr-un loc, tot timpul simt nevoia de miscare.” In lipsa ei, prefera sa se ocupe de propria infatisare, iar aparitiile lui publice sunt memorabile, de multe ori mai spectaculoase chiar decat colectiile. De la uniforma neagra mostenita de la Christian Dior la ciorapul roz innodat neglijent in jurul capului, schimbarile sunt atat de bruste incat automat le confunzi cu schizofrenia. “Mi se spune ca sunt nebun. Dar eu sunt un nebun bun. Fac rau doar cand vreau, cat vreau si cum vreau. Cel putin puterea asta o am.” Si, chiar mai mult decat atat, Galliano are puterea de a schimba moda, la fel ca Chanel, Dior sau Balenciaga.

Paris Fashion Week 2007 John Galliano - Fashiondays.blogspot.com
Paris Fashion Week 2007 John Galliano - Fashiondays.blogspot.com
Paris Fashion Week 2007 John Galliano - Fashiondays.blogspot.com
 

 


galliano john galliano fashion beauty fashionandbeauty hot couture couture moda designer Isabella Blow vivienne westwood Givenchy Dior Pocahontas Cleopatra Betty Boop
 


« Articol precedent: Kuki – Stapana inelelor Articol urmator: Un univers de foarte multe milioane de dolari si un semn de exclamare: Joop! »