Designers Designerii: cum arata si ce au creat Designerii: cum arata si ce au creat

A te uita la fotografiile designerilor, a trage cu coada ochiului la viata lor privata este adesea un exercitiu mult mai util decat a compila imagini pentru a intelege aparenta lipsa de logica din moda. Unii creeaza precum arata, altii in mod inconstient isi ascund problemele si caracterul in haine, iar alta categorie isi impune dictatorial propria imagine milioanelor de femei. In moda sau in marketing discutam des in ultimul timp despre …. ce vor femeile, ce le vine bine

Paul Poiret era un aprig colectionar: de arta, dar si de mancaruri copioase sau amante scandaloase. Imaginea lui se potriveste de minune cu porecla "Pasa al Parisului" care a facut din femei niste sclave supuse si senzuale, la figurat (stilul oriental), dar si la propiu (rochiile stranse la glezne care permitea pasi mici). Moda sa, indiferent de stilul abordat este imaginea lui: mase mari de textile, bogat ornamentate ca o masa imbelsugata, dispuse pe o femeie - mai degraba personaj din ilustratile de arta decat fiinta reala.

Erté sau Romain de Tirtoff, unul din cei mai mari ilustratori de moda, era un personaj extrem de galant si pedant. Cu maini extrem de fine, par usor buclat si mare iubitor de pisici, desenele sale publicate in Harper's Bazaar sunt parca fantasmele sale in care regasim trasaturile fetei sau gesturile transpuse in costume extravagante.

Poiret

Gabrielle Chanel, acest Leu cu vointa de fier si silueta anorexica dupa standardele de azi, a "eliberat" moda feminina si a impus femeilor propria ei imagine, gusturi, silueta. Cu o silueta aproape androgina, subtire si fara "forme" ea le-a pus pe femei sa slabeasca, sa isi caute amanti, sa se imbrace sau sa se coafeze asa cum era ea. Nu exista Chanel in afara modei Chanel, iar femeilor tinere din anii '60 le-a impus moda ei, femeia de 70 de ani. Barbatii care au trecut prin patul ei au "facut" moda secolului: rusa, engleza, cu influente germane sau decorative bizantine.

Christian Dior, cu figura lui de bonom, durdulie si copilareasca, pasionat de gradinarit si vinuri a dictat moda anilor '50 asa cum un copil isi comanda cadourile de Craciun. Intr-o lupta constanta cu kilogramele, a strans talia femeilor la maxim, a readus un tip de corset in moda si le-a sculptat corpul dupa propria dorinta - liniile modei. Rochiile le-a facut in culoarea florilor de gradina care au devenit imprimeuri, sticlele de vin au deveni siluete amfora, iar fiecare femeie era un fel de zana menita a-l proteja si a-i indeplini dorintele in timp ce rochiile stricte de zi erau un fel de ecou al guvernantelor englezesti care terorizau orice copil.

Christian Dior
Gabriella Chanel

Cristobal Balenciaga si-a creat un intreg mit al retragerii din fata publicului intr-o castitate ce aminteste de manastirile spaniole si pictura mistica. Orice femeie, indiferent de formele ei, frumoasa sau nu, arata bine in Balenciaga. Pentru ca spre deosebire de Chanel sau Dior (care sublima fomele corpului), tinutele sale creau un fel de spatiu: corp, "spatiu de protectie" si apoi haina sculptata ca o carapace. Daca la Chanel tinutele erau foarte subtiri si se contopeau cu corpul, o jacheta Balenciaga este o armura grea in care oricine se poate "ascunde".

Yves Saint Laurent cu figura sa androgina, filiforma si plete in anii '60-'70 a dus la maxim ambiguitatea feminin masculin, de la sahariana la smokingul pantalon, imaginea femeii moderne este in acelasi timp si imaginea sa. Pe masura ce se afunda in droguri colectiile devin tot mai colorate (China si Opium) iar odata cu "imburghezirea" sa si statutul de colectionar de arta - moda devine la randul ei standard de eleganta burgheza, bon chic-bon genre, iar tablourile pasesc in moda.

Miuccia Prada ne transpune in fiecare sezon propria imagine, cand provinciala, cand bolsevica, cand creativa, cand plina de exemple à la Freud, iar iesirile ei la final de show sunt chintesenta sezonului. Jocul urat-frumos este savant dozat.

Cristobal Balenciaga
Miuccia Prada

Donatella Versace nu conteneste sezon de sezon a-si trimite propria imagine de blonda decoltata, fara complexe si bronzata imbracata mulat si in culori sclipitoare pe podium. O imagine emblematica regasita in toate sferele societatii, de la centura oraselor la Oscaruri.

Alber Elbaz aduce la Lanvin din cand in cand propriu-ul look cu forme rotunde, sacou, smoking, pantaloni mai scurti si allura de papusa care devine tinuta emblematica de podium. Vitrinele Lanvin sunt un amestec subtil intre stilul casei si propria sa imagine, asemenea unei marionete in universul modei. Papusa face parte de altfel din ADN-ul casei creata de Jeanne Lanvin care si-a dedicat intreaga viata fetei ei.

Karl Lagerfeld si-a construit in ultimii ani o imagine la fel de puternica asemenea lui Mickey Mouse! Copii japonezi il recunosc si-l pozeaza dar putini recunosc in aceasta imagine pasiunea lui pentru anii '20, expresionismul german, eleganta republicii de la Weimar si taieturile stricte in alb si negru asemenea frazelor sale acide.

Alber Elbaz - Lanvin
Donatella Versace si Karl Lagerfeld
Miuccia Prada si Manechine pentru Chanel
 

 


designer colectie creatie imagine pasiune hobby fashion moda fashion and beauty Paul Poiret Erté Romain de Tirtoff erte harper's bazaar Gabrielle Chanel chanel Christian Dior zane sclave femeia Cristobal Balenciaga Balenciaga Yves S
 


« Articol precedent: Impecabilul Tom Ford Articol urmator: Michael Kors: noul sic american »