Sintagmele ultra-slick, high-touch si high-performance ne ghideaza fiecare alegere. Traim desigur in paradigma hi-tech ... prilej al depersonalizarii, care permite unui curent ca handmade-ul sa se pozitioneze drept noua avangarda.

In timp ce hi-tech-ul vorbeste mintii de perfectiunea atinsa numai de masinarii, handemade-ul vorbeste sufletului despre cat de pretios e un artizanat prin povestea pe care o poarta si chiar prin imperfectiunile lui.

In Romania se contureaza incet-incet o „breasla” a artizanilor urbani si o comunitate a consumatorilor fideli de handmade. Curentul are aproape trei ani vechime; consistenta si vizibilitate a capatat insa anul trecut, o data cu organizarea celor doua targuri de profil – My Grandma’s Backyard si Green Fair. De o luna incoace, obiecte a cateva sute de artisti handemade sunt de vanzare si on-line, pe Breslo.ro.

Cand mergi la My Grandma’s Backyard nu te imbraci la intamplare, pentru ca nu e vorba de un simplu „talcioc”, ci de un adevarat eveniment de cultura urbana, cu un anume dress-code (de la stilul geeky, la stilul Pete Doherty). As crede ca e gandit „3 in 1” - si arta, si comert, si divertisment.

„Handmade-ul e la mare cautare pentru ca propune haine si accesorii unice, personalizate”, spune Gabriela Vlad, organizatoarea My Grandma’s Backyard. Ea crede ca e un curent pe gustul tinerilor boemi – chiar vizitatorii MGB, care cumpara si asorteaza cu entuziasm si vintage-uri, si second-hand-uri.

Ioana Nestorescu, organizatoare a targului Green Fair, extrapoleaza perceptia asupra handemade-ului, aducand in discutie agricultura ecologica si atelierele producatoare de serii mici, tot mai „pe val” tocmai pentru ca impun echilibrul intr-o lume in care produsele ies pe benzi robotizate, in cantitati industriale.

„Unicat nu inseamna neaparat scump. E un necesar pentru satisfacerea nevoii de individualizare in zilele noastre”, crede Ioana. Raspunzand acestei nevoi, Green Fair apare ca un context de gustare a „micii arte”: deseori, vizitatorii pot asista aici la demonstratii handmade live ale artistilor expozanti.

Curtea si clubul La Scena sau gradina de la Green Hours, locurile unde se desfasoara cele doua targuri cu vanzare handmade, gazduiesc doar cateva zeci de expozanti, o data pe luna. Tocmai de acea echipa Ruxandrei Gheorghe a gandit si structurat un spatiu virtual, in care „incap” toti artizanii urbani.

Intr-o luna, Breslo a adunat on-line 500 de membri si 2.500 de produse si a intermediat mai mult de 300 de tranzactii. „Cele peste 30.000 de click-uri pe zi ne-au insuflat tot mai multa determinare! Vom cauta un investitor strategic, sa dezvoltam proiectul si in afara Romaniei. Vrem sa oferim o mana de ajutor membrilor nostri pentru a-si vinde produsele pe piete mult mai dezvoltate”, spune Ruxandra.

Cele doua targuri si site-ul de profil se sustin din puterea de cumparare a unei comunitati romanesti consumatoare de „artizanat” iar outfit-urile postate pe Urban Style sunt dovada gustului pentru handmade, vintage si second-hand al tinerilor fashionisti, sper ... in detrimentul fake-urilor si overbranding-ului.

Handemade-ul ca un protest

Handmade-ul e „pe val” iar cerinta pentru serii unicat si editii limitate e tot mai mare. O confirma Ludmila Corlateanu, designer din noua garda, care pune „explozia” handmade si vintage pe seama protestului unui consumator ce tinteste un stil vestimentar individual, edgy, fata de consumerism, branding si tot ce e mass-production.

„De aici si cerintele buyerilor: serii mici, dar varietate mare. Iar colectiile tinerilor designeri tocmai de aceea prind: achizitionezi un produs bine gandit, unicat si cu o poveste, la pret de Zara sau Mango. As caracteriza aceasta tendinta asa: e la moda sa nu mai fii la moda!”.

Laura Eftode si Madalina Zavoianu, designerii Kihi-Kiha, inscriu valul handmade in miscarea „save the earth” sau enviromental friendly. Intr-o lume in care parintii incearca sa-si tina copiii departe de poluare si „chinezarii” (de la jucarii, la imbracaminte), o afacere cu hainute si accesorii pentru pici lucrate numai din materiale naturale si pictate manual prinde tot mai bine si la romani.

Cei doi designeri picteaza pe batist de bumbac si matase naturala, recreand pe fiecare piesa a prichindeilor lumea fermecata a animalelor marine, dinozaurilor, florilor si insectelor. Laura si Madalina spun ca, in general, clientii lor sunt tineri cu putere financiara, dar si tineri care, desi nu au venituri mari, pretuiesc ineditul: „Toti doresc sa-si imbrace copiii cu hainute vesele, deosebite de cele de serie mare, din magazine”.

Lola, designer de bijuterii, spune ca produsele handmade, unicat, au o energie si o caldura de care „seria” ne vaduveste. Dupa decoratiuni interioare si gastronomie, ea a gasit o noua forma de exprimare in modelarea si pictarea margelelor din lut.

Nu mai locuieste in Romania, dar publicul caruia impartaseste zilnic pe blog povestea margelelor sale fantezie e mai mult de trei sferturi romanesc, „cu simt artistic si o sensibilitate aparte”. Dupa cum imi marturiseste, Lola’s Dream Factory e „intreprinderea cu un singur lucrator”.